In razboiul comercial dintre Statele Unite si China, smartphone-urile sunt ultima grija

China si Statele Unite sunt in pragul unui razboi comercial dupa ce presedintele american Donald Trump a emis un ordin executiv prin care Huawei si alte sute de companii chinezesti din domeniul tech sunt trecute pe lista de entitati, ceea ce inseamna ca nu au permisiunea de a face afaceri cu companiile americane sau de a comercializa produse pe teritoriul Americii. Principala companie vizata era, desigur, Huawei, care este acuzata de SUA si de aliatii sai ca ar spiona pentru guvernul de la Beijing. Wang Yi, ministrul de externe al Chinei, a sustinut ca tara sa nu isi doreste un razboi comercial, dar ca este pregatita de unul, si a avertizat America ca ar putea urma repercursiuni in urma acestei decizii, in cazul in care guvernul de la Washington nu se aseaza la o masa cu cel de la Beijing, pentru a porni discutii. Wang a condamnat acest “exod” al companiilor chinezesti de catre Administratia Trump. Insa, razboiul comercial dintre cele doua tari, unele dintre cele mai mari puteri ale lumii, are alta cauza principala.

Economia Chinei, desi este una mult mai industrializata si mai bazata pe import in comparatie cu cea a multor puteri in plan economic, este si ea sustinuta de rezervele de minerale  pretioase pe care le detine aceasta tara. Mineralele solurilor sunt o componenta esentiala si in economia Statelor Unite, si asta nu numai in sectorul tehnologic, ci si in industria energetica, ca un catalizator al rafinariilor de petrol si al turbinelor eoliene, precum si in industria automobilelor pentru fabricarea motoarelor de vehicule electrice. In ciuda numelui lor, aceste minerale nu sunt chiar atat de rare. Studiul geologic al Statelor Unite le descrie ca pe un “grup relativ abundent” de 17 elemente chimice. Ceea ce le face neobisnuite, totusi, este faptul ca ele sunt greu de extras in concentratii ridicate de la sol. Iar China are si resursele, si tehnologia necesara pentru a culege aceste minerale.

Denumirile elementelor, care includ ceriu, promethium, scandium, ar putea parea ceva legat de stiinta, insa fiecare poate fi folosit intr-o varietate de moduri – de la a produce magneti, baterii si lumini, pana la sticla. Armata S.U.A. depinde, de asemenea, de minerale pretioase  pentru constructia de echipamente utilizate in sateliți, lasere, motoare cu reactie, sisteme radar si alte mașini sofisticate.

Pozitia Chinei

Din 1960 si pana in anii ’80, America a fost liderul mondial in domeniul productiei minerale de minerale pretioase, bazata pe o mina din California, care ulterior a fost inchisa. Dar China a castigat repede teren in anii ’90 si gazduieste peste 30% din rezervele lumii de minerale rare. Pana in 2017, China a reprezentat aproximativ 80% din productia mondiala de minerale rare, potrivit Studiului geologic american. Alte tari, precum India, Brazilia si Australia, au o productie mai mica. Iar Statele Unite nu se mai regasesc deloc in acest top, astfel incat au  importat anul trecut aproximativ minerale rare in valoare de peste 160 milioane de dolari , cele mai multe dintre acestea din China.

Si-a exploatat China vreodata mineralele pentru castiguri politice?

Nu chiar pentru castiguri, insa, in 2010, Japonia a acuzat guvernul chinez ca a oprit intentionat oferta de minerale pretioase dupa ce autoritatile japoneze au retinut un capitan  chinez care a fost gasit in apele disputate de cele doua natiuni.

Japonia are nevoie de aceste minerale pentru o serie de scopuri, inclusiv productia de automobile, sticle cu panouri solare si pachete de baterii. Producatorii majori precum Toyota si Panasonic au fost incurcati de aceasta blocada, potrivit rapoartelor.