Efectele pandemiei de coronavirus asupra sanatatii mintale

10 octombrie 2020 a fost data la care a avut loc Ziua Mondiala a Sanatatii Mintale. Insa in nici un an anterior nu a fost acest subiect atat de relevant ca in anul pandemiei de COVID-19 si SARS-COV-2. Pe masura ce lumea se confrunta cu efectele devastatoare ale pandemiei si ale izolarii la domiciliu (lucru care inca se mai intampla in anumite tari din Asia sau America de Nord in prezent), sanatatea mintala a devenit una dintre principalele probleme ale populatiei in era coronavirusului. Cei care nu au fost infectati s-au confruntat cu o pierdere a locurilor de munca si un dezastru din punct de vedere economic si financiar ce a dus la inasprirea mijloacelor de trai in multe astfel de situatii. Insa acesta nu este nici macar cel mai ingrijorator aspect, pentru ca populatia sufera si la nivel emotional, cu un nivel din ce in ce mai ridicat de stres si depresie, iar in cazul unora, si de pierderea celor dragi.

Chiar daca depresia si suicidul raman subiecte tabu in Romania, nu mai este un secret faptul ca aceasta este realitatea cu care ne confruntam in anul 2020. Nu mai este un fenomen despre care se vorbeste (sau canta) doar in cadrul unui curent de emo sau emo rap, este o problema la nivel global. Ceea ce inseamna faptul ca nu mai este un subiect atat de neglijabil incat sa iti permiti sa crezi ca depresia si suicidul sunt doar pentru persoane slabe de inger, care nu stiu sa aiba grija de ele insele. Astfel, rezultatele arata ca o multime din populatia planetei prezinta simptomele unor probleme de sanatate mintala, in special: suferinta psihologica, insomnie, abuz de alcool / droguri si simptome ale tulburarii stresului post-traumatic (PTSD), depresie, anxietate, epuizare, furie si stres la nivel mai ridicat decat deobicei. 

Cifrele arata ratele relativ ridicate ale simptomelor de anxietate (6,33% – 50,9%), depresie (14,6% – 48,3%), tulburari de stres posttraumatic (7% – 53,8%), suferinta psihologică (34,43% – 38%) si stres (8,1% pana la 81,9%) sunt raportate la populatia generala in timpul pandemiei COVID-19 in China, Spania, Italia, Iran, SUA, Turcia, Nepal si Danemarca. Factorii de risc asociati cu aceste simptome includ sexul feminin, grupa de varsta mai tanara (≤40 de ani). Iar cauzele par sa fie prezenta bolilor cronice / psihiatrice, somajul, statutul de student si expunerea frecventa la retele sociale / stiri referitoare la COVID-19. Iar in ciuda faptului ca depresia reprezenta un factor de risc mai mult la generatiile mai tinere, in timpul pandemiei de coronavirus, acesta a crescut si printre adulti.

Aceste probleme au dus si la un consum mai ridicat de droguri si substante halucinogene, insa nu la nivelul la care reprezinta un factor de risc, cel putin momentan. Una dintre probleme este si accesul limitat la ingrijirea sanatatii mintale si la tratamentul cu consum de substante se datoreaza partial lipsei actuale de profesionisti din domeniul sanatatii mintale, problema care a fost agravata substantial de pandemia de COVID-19.